2

Gata. Ziceam ca vorbim. Am vorbit. Ce mi-ai zis? Nimic. De ce? Ca nu ai gura sa auzi si ochi sa simti, maini sa vezi si picioare sa bati. Ca sa nu mai zic de nas sau urechi. Prostia doare. Si pe mine si pe tine, pe toti ne doare. Unde nu vrem acolo ne doare mai tare.

   Iubim. Serios? Da, chiar iubim. Pe cine? Pe tine, pe mine, pe noi. Orice? Da, chiar orice. De ce? Asa merge ceasul. Dupa 2 vine 3 dupa 3 vine 4. Si tot asa iubim? Da, tot asa. Pe cine? Pe cine vrei tu. Suntem obligati? De om, nu. De viata, da. Si pana la urma, de ce iubim? Eu iubesc, ca sa nu mor. Tu iubesti, ca sa traiesti. E acelasi lucru. Exact. Viata, o avem cu totii. Doar depinde cum o privesti. Cum? Asa bine. Bine? Foarte bine! Esti bolnav? Nu, am fost. Vindecat? Nu. Atunci? Nimic. Astept. Ce? Nici ziua de maine. Trecutul, dar nu mai vine. A uitat. Viitorul? Macar el..Da chiar el. Te-a vindecat? Aproape. Inca putin…

   A fost. Nu mai este? Nu stiu. Dar cine stie? Noi. Da, noi. Ce avem pentru azi? Ce am avut si ieri. Nimic nou? Nimic. Fratii nostri au plecat. Unde? Acasa..Si noi? Hai sa mergem. Unde? Dupa ei. Ne-au chemat. Nu inca. Bine bine. Dar spune-mi II iubesti? Ca lumina zilei si raceala noptii. De ce? Fratele sunt eu, e baza din care eu ma cladesc, el este eu iar eu sunt el. Ei sunt mereu acolo. Fratii...Da, niciodata nu pleaca de fapt cu adevarat. Familia te lasa, fratii nu. Ei nu  mor niciodata. Soarele exista. La fel si fratii. Mereu acolo.

   Uram? Nu, doar iubim. Frumos. Ce? Sa iubesti...A, da, foarte frumos. Dureros. Atunci de ce e asa minunat? Ca toti ne dorim sa simtim candva aceea durere. Cat mai tare. Da, toti. Pe mine ma doare. Esti pe drumul cel bun. Unde mergi? Nu stiu. M-am urcat si am plecat.

   Acum. Vin si eu. Imediat.

Suntem acolo...mereu am fost.

1

  

N-are rost. Nu mai are. Nici macar nu stiu daca a avut vreodata. Azi e maine, ieri a fost si va fii, acum este si va ramane in continuare nimic pentru nimeni si pentru mine. Scriem ca sa nu murim, citim ca sa respiram si mergem ca sa aflam. Depindem unii de altii dar nimeni nu depinde de noi. Am avut si am pastrat in noi ultimele sentimente, ultimele idei. Natura se schimba zilnic din ora in ora, minut in minut. Noi ce facem? Stam si dormim.

   Dorm. Ca nu am ce sa fac. Stau si dorm in mine cu mine langa mine, in casa la mine. Cu cine? Tot cu mine. Unde sunt? Habar n-am si nici nu ma mai intereseaza. De ce? Pentru ca n-are rost.

   Am fost al tau acum sunt doar al meu. M-ai avut dar m-ai aruncat in strada plina cu nimicuri, cu oameni si cu sentimente inutile si umile pentru sufletul meu. M-ai distrus, m-ai refacut si mi-ai dat sa tin ceva. Am tinut. O vreme. Pana ori m-am plictisit ori mi-ai zis ca e de ajuns. A fost bine, a fost rau, nu stiu si nu voi stii pentru ca nu mi-e dat sa aflu.

   Marea.Si cerul. Da si pamantul. Nu stiu. Dar eu, da.Tu? Tu nu. Eu pot si voi putea sa mor si sa renasc oricand si oriunde indiferent cum sau de ce. Cheia e in buzunar la mine. Nu o scot.   Nu        inca.
   Maine e marti sau sambata. Poate duminica. Nu stiu. Spune-mi. Am aflat. Prea tarziu. Ca de obicei timpul fuge in fata ca inapoi nu stie. E prost. Ditamai chestia universala si are un singur sens. Ce absurd ce ironie. Viata e nebuna ca o au toti prostii.Da. Chiar toti. Nu stiu inca de ea. Afla la final ce a fost cu ea. Pacat..Da, chiar asa..
   Deocamdata. Am plecat..Vorbim.