:)

Bine ca sunteti voi fericiti :) bine...

madoare in cot de icsu tau :)

Da, chiar ma doare in cot. Si azi nu o sa mai fie nimic din ce a fost, nu o sa mai fie nimic din ce ai vrut sa fie, nu o sa mai fie nimic din ce am vrut eu sa fie, nu o sa mai fie nici macar ce nu a fost. Nu.

De maine, ma schimb cum vreau eu si fac ce vreau eu. Trist, suparat, depresiv sunt cum sunt de atata timp, dar asta sunt eu si asa voi ramane o perioada indelungata. Nu mai vreau nimic de la nimeni, nu am cerut nimic de la nimeni si nici nu o voi face, Imi vad de treaba mea, aspir dezamagiri dupa dezamagiri, dau peste deceptii prin casa, gasesc in sertar tone de minciuna si o gramada de pastile antidepresive care imi sunt inutile. Ce e cel mai trist ca trebuie sa trec prin asta zi de zi, de dimineata, pana a doua zi, de dimineata si tot asa. In curand o sa se termina si asta. Cum? Nu stiu, o sa ma  gandesc la ceva, dar o sa fie cum vreau eu.

P.S. Luati-va viata si puneti-vo in cap :) Mie unul mi-a ajuns.

I need a...

Maine incepe scoala. Tare. Chiar foarte tare. Vacanta asta a fost foarte plictisitoare si destul de enervanta. Nimic special, nimic deosebit doar rutina si praf. In fine. 

Am mai dezbatut in mintea mea teme existentiale si de diferite domenii ce tin de viata. Am ajuns la niste concluzii, o sa revin poate mai tarziu in seara asta sau daca nu, maine sigur.

Cam atat pentru acum.

Ipocrizie

O ardeti crestineste, piosi in biserica cu lumanarea in mana, cu ruga in gura si cu gandul la friptura de acasa. Super crestineste chiar. Dar asa e omul, ipocrit si teribil de obtuz la minte si gandire. La urma urmei cand iesiti din biserica, primul lucru este: 'Ngngng haide tata sa mergem acasa sa bagam in noi, sa ne facem chiori si sa sarbatorim sfintele sarbatori pascale'. Undeva asocierea nu prea este din peisaj.Si asta numai un om sanatos la cap poate intelege...ori dintr-acestia mai sunt foarte putini. :)

Bafta, mai cre(s)tinule.

The lonely loner

I'm on the pursuit of happiness and I know everything that shine ain't always gonna be gold
I'll be fine once I get it, I'll be good.Or...not :)

Johnny Bravo

Wuu. Deja vu. Suna...mistic si complicat. Eh, fiecare dupa capacitatile sale. Relativ este simplu, sau cel putin asa cred eu. 

Deja vu sau sindromul 'am mai fost/trait/vazut asta', o chestie destul de intalnita la multi oameni si foarte interesanta. Este un fenomen psihic dar si senzorial adica, un fenomen din cadrul celor rare. Apare din neant poate dura de la cateva secunde la minute bune si cel mai cel mai nasol este ca oricat ai incerca sa schimbi ceea ce 'ai vazut' alta data, este pur si simplu imposibil si teribil de frustrant in acelasi timp. Si o explicatie logica ar fi ca poate nu trebuie schimbat nimic si dimpotriva trebuie urmat intocmai. 

Eu cred ca un deja vu ne arata de fapt ca urmam calea potrivita si ca sentimentul ce apare de familiar desi nu am mai fost vreodata in acel loc sau vorbit cu acea persoana ne spune ca drumul destinului este cel bun. Si sa speram ca drumul acesta, al destinului nostru nu este acelasi ca si drumurile publice din tarisoara noastra ca altfel e wai de steaua noastra. :)

P.S Johnny Bravo nu are absolut nicio treaba cu deja vu. Mi-a venit pe moment.

Be back soon.:)

Never be alone.

Asa si? Pai nimic, ce sa fie...Afara e misto, in America e misto, in general multe lucruri sunt misto zilele astea si ma intreb de ce. Nu cred ca are legatura cu postul pastelui caci iata ca, inca o data stiinta palpabila invinge si doboara mit dupa mit, idee dupa idee, conceptie dupa conceptie si alte chestii create de niste baietii destepti cu mii de ani in urma in simplul scop de a manipula masele pentru foarte multa vreme si a detine un control relativ stabil asupra lor.Unii ii spun religie, mie imi place sa ii zic o 'caterinca spirituala' care tine milioane de oameni in suspans si la picioarele 'creatorului' sau 'creatorilor'...In fine. Fiecare crede ce vrea si face ce vrea. E o lume libera. Si fiecare sfarseste exact in felul in care si-a trait viata. :)

Deah. Singur. Si da si nu. Depinde de cum privesti situatia. Daca vrei sa crezi ca esti singur chiar si cu o suta, o mie de persoane in jurul tau, tu te vei simti singur. Daca vrei sa crezi ca nu esti singur desi nu ai mai pe nimeni langa tine, vei crede ca ai lumea la picioare si ca te ajuta oricine, oricand. Deci, cum e mai bine? Pai perfect ar fi 50-50 dar nu e chiar asa. 

Asa ca ia scoateti pe birou o foaie, un creion si puneti mintea in stanga, inima in dreapta(pe masa) luati ratiunea si asezati-va cu fundul pe ea iar pe spate sa fie bine coscobita intelepciunea ca o pernuta confortabila pentru o relaxare profunda. Acum revenind la foaie si creion, notati ce doriti de la viata sau ce credeti ca doreste viata de la voi. :)

Be back soon :)

Don't phunk with my heart.

Spuneam ca iubirea e neconditionata, infinita, sincera bla bla bla. Toata suita de clisee, conventionale si cretinoide. 

Si daca ceasul ticaie, viata se duce, anii trec, timpul se joaca, vorbele dor si oamenii vin si pleaca, totul este permanenta schimbare, nimic nu dispare, nu se consuma, totul se  transforma mai departe. Si daca cerul e albastru, iarba e verde, apa e uda, iarna nu-i ca vara si toate aceste lucruri bilaterale, unice dar permanent duale prin constructie si esenta vor fi mereu in contradictie...noi vom fi mereu in antiteza cu noi insine. Ducem de-a lungul vietii actuale o lupta interna cu noi insine si la final va fi un singur invingator. Tu. :) 

Timpul e relativ pentru mine, pentru tine, pentru el sau ea, pentru noi toti. Asadar tot ce face parte din timp este prin logica deductie relativ. Un simplu zambet este relativ. Acelasi lucru se aplica si sentimentelor, starilor sau trasaturilor de caracter. 

In fond, ceasul ticaie pentru fiecare in alt fel. Frumos...

be back soon :)

Tu.

Tu esti totul pentru mine. Tu esti sau ai vrea sa fi. Tu ai fost sau vei fi. Tu unde erai cand am avut nevoie de tine, tu nu erai. Tu, de fapt erai cu altcineva si eu eram singur. In fine...Tu mereu ai facut asta, iar eu mereu te-am iertat. Tu tot timpul ai de comentat la altii dar niciodata nu te uiti la tine. Tu te crezi atotputernic si stapanul timpului si tot tu intarzii mereu in locuri si scapi lucruri din mana. Tu ai avut si ai impresia ca totul se invarte in jurul tau, ca soarele rasare ca existi tu, ca luna apare ca te culci tu si ca iarba e verde si apa e uda ca sa iti bati tu joc de ele. Tu te urci cu dreptul in autobuz crezand ca vei gasi loc pe scaun si ca iti vei face ziua buna. Tot tu bagi in tine ca in spital la shaorma (ca nu ai bani de un fast food adecvat) si culmea tot tu te duci nestingherit la sala.Tu ai 'smartphone' si multi bani dar minte putina spre deloc...Intrebare : Cine esti tu? :)

Diverse.

Hmm.Folosesc un font mai mic de astazi, pentru ca a fi chior nu e neaparat un handicap, deci cei in cauza nu se pot simti ofensati. Pur si simplu s-au inventat lentilele de contact, ochelari sau chiar binoclu. :) -OFF TOPIC.

ON TOPIC - Diverse. Deobicei cuvantul si notiunea de ''diversitate'' este asociat cu termenul de ''varietate''. Dar eu zic, ca la fel de bine poate fi pus alaturi si de termenul ''destin''. 

In primul rand, soarta (sau destin) unui om, nu este decizia definitiva a lui Dumnezeu si nici intamplare. Este mai degraba o lege universala individuala care, spune ca fiecare primeste pentru cat ofera si are pentru ceea ce a dat. Cu alte cuvinte fiecare primeste cat a dat el la randul lui, nici mai mult, nici mai putin. Aceasta este definitia destinului. Il putem asocia cu un costum facut la comanda, cu masurile potrivite, astfel incat el sa corespunda necesitatilor si faptelor noastre. A iti intelege propriul destin si a-l deslusi, ei bine poate duce cu acea intalnire cu Dumnezeu sau cu propriul EU, dar intr-o stare totala de perfectiune absoluta.

In al doilea rand,  Tu esti creatorul destinului tau. Tu esti purtatorul si infaptuitorul lui. Fiecare gand, sentiment, idee, cuvant sau fapta este cauza al carei efect va urma inevitabil. Acum, sau mai tarziu, nu conteaza, el va urma. Nu prea cred ca exista, fapta si rasplata, greseala si pedeapsa, mai degraba exista cauza si efect. 

Be back soon. :)

Gud point.

Dj Robert Georgescu feat. Annamari Dancs - Live Your Life (Original Mix)

Asculta mai multe audio diverse

Linda.

Mdeah. Un alt text aproape idiot cu tendinte semidocte despre...iubire . :)) Va place place place. Pana cand ? Pai pana se cam duce dracului tot si devine nasol. :)

''In za' first place'' cum ar zice fratili meu Nicu, iubirea e naspa. E naspa din doua motive. Unul doare. Si doi , de cele mai multe ori cineva isi ia teapa. Bine acum o sa sara unii in sus ca ''nu domne', ca mai sunt si povesti adevarate de iubire...stati asa sa schimb canalul ca am nimerit pe Acasa.'' Ok, gata. 

A iubi, sa zicem ca nu este neaparat o chestie naspa dar uneori poate fi teribil de odioasa. Desigur ca istoria ni-a dat pe Romeo si Julieta, pe Mai3 si Allan, pe Oana si Pepe, pe Iri si Moni (lista contemporana poate continua). Eh, dar totusi exista o diferenta intre aceste cazuri. Pai e chiar simpla si evidenta. In primele doua, chiar era vorba de iubire adevarata, bazata pe sentimente puternice, pe spiritualitate. Dar stati asa. In primul caz, amandoi mor. Deci nu chiar asa funky. In al doilea nu ajung sa fie niciodata cu adevarat impreuna, din cauza unor probleme de ordin religios, cultural si ideologic, deci oricum si acela este un caz ''fericit''. Dar in ultimele doua situatiuni, numai e vorba de iubire, nici de sentimente, itaa ma ca nici de spiritualitate. E vorba de bani...multi multi bani si imagine si alte chestii ce tin de PR (nu intru in detalii). Iri este definitia corecta a genului de om, ajuns la o varsta nobila, de bunic, care stand pe prispa casei si crosetand un teanc de euro, spune : ''Hmm, lipseste ceva. Da, o coarda, care sa fie sotia mea, sa ii dau multi bani, sa o fac vedeta si sa ii torn misto si un copil. Da, asta este. Zis si facut. Dar cand coarda sare coarda prea mult, bunicul lui Decebal, recte, Iri incepe si zice : ''Mda, a fost misto dar acum numai e, ca imi vrea jumatate din avere si copilul...''

Al doilea caz nu prea necesita descriere ca e simplu. O alta coarda vrea banii si averea in general, a unui om alaturi de care a stat 8 ani de zile si pretinde ca l-a iubit. Ce sa ii faci...curva ramane curva si pana la a cincea, sasea, reincarnare. In fine...

Idea de la care am plecat e ca noi toti suntem niste fraieri ca ne tot dam aere de ''lovers'' si nu stiu ce americanisme, cand de fapt suntem doar niste egoisti, plini de interese si ganduri ciudate. 

Diferenta dintre atunci si acum este ca atunci termenul de ''iubire'' nu prea se putea defini, in timp ce acum...imediat gasesti pe cate unu' care iti face teoria iubirii in trei pasi...trist, dar asta este.

Deah.

Omul este creatorul, purtatorul si castigatorul sortii sale. Fiecare gand, sentiment, cuvant sau fapta este cauza al carei efect urmeaza. Fiecare consecinta va corespunde mereu calitativ si cantitativ cauzei. Nu prea exista fapta si rasplata sau greseala si pedeapsa, ci doar cauza si efectul. Soarta noastra este si va ramane mereu suma urmarilor deciziilor noastre. Nu este posibil, ar fi contrar legilor fizicii sa actionam si sa fugim de efecte.

lectia 5 : tu

Tu creezi. Tu obtii. Tu iei. Tu oferi. Tu ai. Tu ai vrea sa ai. Tu nu ai siguranta zilei de maine (nimeni nu o are, nu doar tu) . Tu ai vrea sa cunosti lumea. Tu ai vrea sa fi sef peste tarla. Tu l-ai vrea pe Salam la nunta ta. Tu ai vrea sa fi milionar in dolari/euro si tot tu daca le vei avea pe toate acestea si o sa le faci,  la un moment dat o sa pierzi tot pentru ca esti suficient de bun ca sa obtii toate cele de mai sus (dorinte, vise, scopuri etc.) dar tot tu esti suficient de prost ca sa le si pierzi. Acum, tot de tine depinde in ce fel pierzi. In picioare sau in genunchi. Cu pieptul in fata sau cu capul plecat. Este aberant sa spui ca,  ''capul plecat sabia nu il taie'', din simplul fapt ca odata capul plecat inseamna ca individul in cauza a acceptat ambele idei de viata si de moarte, astfel sansele sale reducandu-se dintr-un singur gest la jumatate. Cazi, te ridici. Singur? Nu prea cred. Uni cad si uita sa se ridice le place sa admire, sa comenteze si atat ca asta e menirea lor pe planeta, lumea de sus, inaccesibila lor, fosti membrii a ei, dar acum de mult cazuti in praf si deceptie. 

Nu viata sau moartea sunt grele. Ideile lor sunt cele mai dificile. Depinde de fiecare ce usa deschide, aia de lemn, sau poate una de metal, frumoasa, dar stiu ca de cele mai multe ori usile interesante ascund desigur lucruri interesante dar ispititoare si incerte. Nu spun ca nu e bine sa ai curaj sa deschizi o usa de gen, dar ai si curajul sa intri? Daca spui ''azi nu'' e clar...

Oricum tu mori aici, te nasti in alta parte. Pentru ca la cat de prost/prosti suntem ni se baga atatea fise de bani foarte multi. E clar ca si altii sunt mult mai prosti ca noi deoarece sunt dispusi sa cheltuie atata energie cu noi . :) Eh, nimeni nu-i perfect, nici macar Universul. .

Si totusi nu e chiar atat de simplu... 

                be right back.