Hello, I love

Cred ca da. Cel putin asta simt sau cred ca simt. Nici eu nu stiu exact ce simt. 

Dar este ceva diferit, asta pot spune sigur. Acum senzatia e cu mult mai ciudata decat cuvantul ,,bizar'' insusi ar putea-o descrie. Complicat ? Well, this is love. I guess... Its always complicated... :D

Why is "ZERO" a number and "ONE" a word

Hmm, un alt post despre nimic, sau poate altceva, ceva diferit. Probabil ca nu. 

Ce inseamna viata ? Ce inseamna iubire ? Ce inseamna timp ? Ce inseamna toate astea ? Ne inconjoara, ne compun, ne dirijeaza, ne-au creat. Nu praful ne-a cladit, ci toate aceste elemente bizare pe care cu totii ne laudam, ne mandrim ca le intelegem, ca le stapanim cand nici pe departe nu le-am inteles menirea sau simpla explicatie. 

Da, intodeauna omul cand va avea probleme, va fi in cacat pana la gat (scuzati-mi expresia) va da vina pe altceva. Altceva e de vina. X sau Y m-a blestemat, tu esti de vina, el, ea, voi toti, dar fratioare la tine insuti te-ai gandit ? Te-ai gandit ca poate chiar tu esti de vina si ca suma actiunilor tale din trecut, prezent si probabil viitor va avea rezultat drept viata pe care o duci ? Nimeni nu vine sa iti dea sau sa iti ia, tu iti iei singur, dar tot tu si dai sau pierzi ce ai avut. Daa si atunci filozofic iti dai seama doar dupa ce ai pierdut cat de important era, pentru ca nu il mai ai. Deja atunci nu prea mai conteaza. 

Sanse. Oricine isi merita o ,,a doua sansa''. Dar nu multi stiu ce sa faca cu ea. Altii o pierd, altii nici nu stiu ca o au sau altii pur si simplu nu o inteleg. Bine sau rau, cald sau rece, sus sau jos intotdeauna vom avea de ales. Si alegerea este numai si numai a noastra. Ca poate fi influentata in vreun fel anume de alte parti colaterale, asta e altceva. Dar decizia finala ne apartine in totalitate. Nimeni n-are treaba. Nici Sfantul Duh, nici Barack Obama nici nimeni. Doar noi. Noi, noi si iar noi.

Alegi in viata, o data, de doua ori, de trei ori, fie si de patru ori dar nu conteaza de cate ori alegi, ci ce alegi. Fiecare isi considera alegerea potrivita pentru el. A gresi nu este omenesc. A gresi ca prostu' in aceeasi chestiune de doua ori este intr-adevar omenesc. 

Egosimul. Este o parte din personalitatea omului. Nu trebuie sa abordezi subiectul ,,Omul, cel mai egoist de pe planeta'' ca o curva virgina (asemenea subiectului legat de violenta). Egoismul este ca un mecanism de auto-aparare, de auto-conservare. A fi egoist nu este rau, a fi egoist fata de tine insuti este dubios. Ceilalti doar trec prin viata noastra, sunt personaje episodice, isi joaca rolul si parasesc scena. Insa tu ramai sa iti continui filmul. In filmul tau tu esti regizor, scenarist, actor principal. Trebuie sa fii profesionist, sa faci un film bun. La urma urmei, e vorba de viata ta... Nu ?

Socializarea. To be continued...

Heavenish Music

Lykke Li - Possibility

Square PI - Nowhere but Everywhere

A rainbow of smiles

Pe un soare palid si o plaja pustie poti face un triliard de lucruri. Poti sa te gandesti, poti sa alergi, poti sa strigi cat te tin plamanii, poti sa faci orice. Esti liber. Eu sunt liber. Noi toti suntem liberi. Putini insa realizeaza asta. 

A fi liber nu inseamna numai ca poti spune orice, ai drepturi, poti sa candidezi la cine stie ce functie sau ca iti poti cumpara orice din magazin. Nu. Nu totul se rezuma la lumea materiala. Mai exista si o alta lume mai frumoasa, mai minunata. Lumea spirituala, care ne compune de fapt pe noi, toti dar cu timpul am lasat-o uitarii si astfel ne pierdem incet-incet in neantul mirajului fericirii materiale. 

Un om echilibrat, care stie ce inseamna viata cu adevarat stie si sa combine in exacta masura cat sa ii fie suficient cele doua lumi : spirituala si materiala. Astfel el poate ajunge la implinirea sufleteasca mult cautata, mult visata. 

Un pas la stanga, un pas la dreapta, o privire inapoi, una in fata. Ce conteaza ? Deciziile sunt doar niste intamplari de moment care credem ca ne afecteaza viata sau cursul ei in vreun fel anume. Eu nu cred asta. Orice decizie este inca un raspuns vietii. Ca o incercam, o mirosim, o gustam si o simtim. Astfel marturisind ca suntem oarecum constienti de viata noastra, de viata pe care o ducem si suntem dispusi la anumite compromisuri. Sacrificii. Oricine are si trebuie sa faca unul sau mai multe. Nu este o chestie la care sa ne gandim, daca e bine sau rau, daca e benefic sau daunator pentru noi. Nu. Sau cel putin asa cred. Eu am ajuns la stadiul si forma in care sunt dispus si astept sa fac sacrficiile mele. Mai devreme sau mai tarziu, nu conteaza. Nu au un timp anume, o data fixa stabilita. Cand trebuie, trebuie. 

Asa ca nu va intrebati ce are viata cu voi, nu are nimic cu nimeni. Ar trebui sa va intrebati ce aveti voi cu voi. Eu am incetat sa ma mai intreb toate nebuniile doar atunci cand am realizat o gramada de chestii pe care inainte le refuzam, le negam sau pur si simplu nu credeam ca exista. Numai am intrebari, acum doar caut raspunsuri. Pas cu pas voi gasi raspuns pentru fiecare intrebare...chiar daca mi-ar lua o viata intreaga. Altfel... pentru ce traim ? Sa vedem Soarele, sa respiram aerul, sa ne intelegem viata. Este simplu ca buna ziua. Doar trebuie sa vedem si sa ne bucuram de minunatia lucrurilor...asa e cel mai bine.  

Paradise Road 101

Fiecare are paradisul lui. Cu totii il gasim la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu vom putea spune ca ne-am gasit propriul nostru colt de rai si ca il vrem pentru totdeauna. Nu multi merita sa il aibe, sa il vada macar dar aici nu este vorba de noroc, norocul nu exista aici. Fiecare are un vis al lui. Un vis de mic copil sau dezvoltat pe bancile scolii. Visul poate fi pus pe hartie si implinit sau poate fi incastrat in minte si astfel va ramane doar un simplu vis... Trebuie doar sa crezi in el si rezultatele sau asteptarile vin de la sine. Eu privesc asa : Ma gandesc ca deja s-a implinit, ca sunt acolo sau sunt cu acel ceva\cineva (depinde de dorinta) si ca ma bucur de moment, astfel imi impun o aspiratie si mai mare catre acel tel si care ma indreapta sa fac lucruri nebune, corecte pentru ca a ajunge la implinirea visului. In viata nimic nu este relativ, nici macar timpul. Depinde de noi cat de ,,relative'' alegem sa ne facem vietile. Si intr-un final cand ajungem la capata sa ne bucuram ca am avut-o, ca am trait-o si nu sa intristam ca s-a dus. Nimeni nu stie ce urmeaza dupa. Sansele sunt de 50-50 ca sa mai avem o sansa dupa moarte, sau doua, sau trei, sau zece. Nimeni nu stie... Eu sunt convins ca mai avem un infinit de sanse, dar asta este convingerea mea de foarte multa vreme si ma tine in viata, ma alimenteaza cu sentimentul viu al vietii ceea ce este bine. Bine pentru mine, pentru noi toti ar trebui sa fie...