9/07/2011

Revolution of the Sun

   Ultimii ani. Sunt acestia. Ultimii ani, aici. Sunt acestia. Ultimii ani, acum se vor consuma. Ultimii ani ai mei langa voi. Ultimii ani..
   Da, o sa plec. Am zis ca nu o voi face, am crezut ca voi trece peste dar nu. Este imposibil sa nu iti indeplinesti destinul. Iar al meu spune ca nu este aici..Undeva departe el se desfasoara, se extinde in constiinta mea atasandu-ma mai puternic cu fiecare zi ce trece, de el. Uneori, ca sa imi treaca, ma gandesc, ca sunt deja acolo, ca sunt in timpul si locul lui si ca totul este bine. Dar nu se mai poate. Destinul spre deosebire de timp nu poate fii oprit si nici macar prin moarte. Timpul este relativ, destinul nu. 
   Unde? Ei bine, oare unde..Ma duc acasa, printre ai mei, eu plec in sfarsit acasa. Dar nu plec cu totul, o parte din mine ramane aici dar doar o parte, restul se va integra si va disparea tot va fii ceva nou, proaspat. Amintirile insa nu sunt vii, dar sufletele da, exista. Pot exista in altele si pot aminti ceva cum o amintire nu o poate face. 
   Stiu ca voi fii si acolo dezamagit, ca voi suferi, ca voi avea de intampinat o viata dar macar stiu ca o fac acasa, ca la sfarsitul zilei ma pot duce acasa, ma pot baga in pat si ma voi gandi ce bine este acasa..
   Dar..


Soon