Bac 2012, subiectul 2

                         Lucian Blaga : '' Nu e de ajuns sa ai mari calitati, trebuie sa stii cum sa le folosesti cu rost. ''

Sunt de acord cu citatul dat, deoarece moral, achesez la mesajul transmis si totodata rezonez semantic cu semnificatia profunda, a lui.

                        In primul rand, fiecare individ are anumite calitati, conturate dupa specificul personal,  mai mult sau mai putin diferite, ce ii contureaza si ii confera o constiinta si o personalitate unica. Semnificatia termenului de ‘calitate’ , este in mare parte relativa, oricare dintre noi, oferindu-i definitia dupa considerente proprii.

                        In al doilea rand, calitatile umane, in general, se manifesta si se cuantifica sub forma faptelor, ideilor sau actiunilor pe care le intreprindem. Fiecare dintre noi, trebuie, de-a lungul vietii sa isi descopere, defineasca si apoi valorifice, partile bune, calitatile sale si sa isi expuna personalitatea sa in masura in care considera necesar si just.

Rostul si insemnatatea vietii se regaseste in actiunile noastre, in continuitatea lor pe tot parcursul timpului ca in final sa putem observa efectele si reactiunile natural, aparute.

                        In concluzie, ca fiinta umana cu trup, spirit si constiinta, este necesar sa ne evidentiam atat calitatile fizice cati si cele metafizice, imateriale, care compun esenta noastra ca fiinta biologica cu suflet si constiinta, astfel creand in drumul anevoios, al vietii, o identitate unica, frumoasa, vesnica, care lasa o amprenta deosebita, in Univers.

Linda

    Eu. Sunt. Soarele este, la fel ca si Universul acesta si toate celelalte existente si inexistente. Ele fiinteaza si se orienteaza dupa propriile sentimente si idei intr-un spatiu aparent gol dar plin de mistere si intuneric. Intamplarea face ca, intr-unul dintre aceste conceptii absoulute, sa apara din nimic, ca orice lucru ce apare din inexistent in existent, Linda, o fata sau baiat, depinde ce doreste fiecare sa fie, ea este creatia noastra, a tuturor.

   Intr-una din zile, in calatoria ei transformatoare, Linda, intalneste o creatura ciudata, nemaivazuta de ochii ei pana acum.

Hum Hum si Ham Ham

    Neah. Nici anu' asta. Nu patiram nimic. S-a dus dracu, cel mai bine. Destinatie finala si perfecta in acelasi timp. Degeaba. 12 luni, atatea luni si sambete, ore si minute, ceaiuri si plimbari, cam degeaba. Nu o sa mai scriu despre mine din motive obiective si irationale. 

    As vrea...nu, nu. Nimic, nu as vrea, chiar nimic. Doar...doar ce-i al meu. Atat. Oricum nu primeam nimic in plus sau in minus. 

Nu stiu...

    O sa revin mai tarziu cu niste postari sumbre si triste despre dragoste si viata, heh :)