1/02/2011

2011 si...un rahat

Ehee, ohoo, ihii si asa mai departe cu onomatopeele idioate. Da, a venit anul nou, 2011 mai exact. Nu e vrajeala, nu v-au mintit vecinii chiar a fost revelionul. Asadar si prin urmare s-a mai dus dracului inca un an. 
Bine-bine dar treaba sta cam asa. Cum trece timpu', cum se impute si rahatu mai tare. Cum trece timpu' cum se duce si varsta (cica creste) si da cum trece timpu' cum se duc si anii astia...Uni zic ca sunt misto si constructivi. Eu zic ca pana acu' sunt naspa si foarte foarte distructivi :) . Dar, fiecare cu parerea lui... Mama si tata...Pai mama si tata au trai tsi ei anii astia, dar problema e ca erau alte vremuri. Pe atunci nu prea aveai telefon sa suni baietii in caz de scandal, nu prea aveai mess sa stai sa conversezi cu lumea, nu prea aveai multe (cam majoritatea chestiilor) pe care in ziua de azi le consideram banale si fara de care am fi niste oameni morti...Asta e : timpu' trece, oamenii trec dar spiritul ramane acelasi. Oricat am incerca sa negam cum suntem noi elevati, civilizati si evoluati, oricat...tot nu merge. 
Anu'...s-a dus si 2010. Eu personal ma bucur ca s-a dus. Altii...nu stiu. Poate uni au castigat la loto, poate si-au luat masina, poate au terminat liceul si poate altii au multe motive de tristeste ca s-a dus si uni ca mine, au motive de bucurie ca s-a dus. Problema e ca avem unul nou, un an. Dar ce facem? Adica tare imi e ca tam nisam diferenta prea mare n-o sa fie...Si numai pot cu cretinismele alea cu ''haideti, haideti sa fim pozitivi, sa gandim spre binele umanitatii etc. etc. etc.'' numai pot cu astea. Textele si cliseele astea sunt pentru copii din clasa I la ora de dirigentie cu o invatatoare comunista si inchisa la minte, deci nu pentru oameni cat de cat zdraveni la cap . Acum nu zic, ca toti ceilalti sunt nebuni, nu. Dar restu cu restu si eu cu mine, adica cei cu  ganditu' pozitiv si eu cu gandirea mea asta ''inadecvata'' bine-bine. Apucam sa vedem care crapa primul...
2011. N-am asteptari. Chiar nimic si nici nu ma gandesc la ceva anume, n-am o dorinta, n-am un motiv de bucurie, n-am nimic.  Doar vise, vise, vise si iar vise. Si, stiu ca cei cu vise multe se pierd in ele si nu reusesc in final sa indeplineasca nici macar unul. Dar macar le am si ma anima in vremurile astea de cacat. Macar atat sa fac si eu. 
Despre dragoste nu am de gand sa vorbesc pentru ca nu am chef si nu am multe povestiri misto si siropoase :). Doar...Pot sa zic doar ca dragostea momentan, pentru mine e o carte inchisa cu cheia, aruncata sub pat, bagata intr-o cutie si ea la randul ei inchisa cu o cheie pe care numai stiu unde am pus-o si sincer sa fiu...nici nu prea vreau sau ma chinui sa imi aduc aminte unde este. 
Bani. Ii faci sau nu ii faci. Aici e simplu. Banii niciodata nu vin, se fac. Asta e clar... iar uni idioti sa bage pe teletext la loto...
Scoala. Caterinca, nimic mai mult. Aaa si niste profi si ore de curs...
Depresia. Este. Mai putin dar este. De ce? Pai...a venit anul nou :)) ...hai ca e bine (ahamz).

Si ca o concluzie prematura pentru mine personal, o sa fie bine si nu prea. Acum fiecare cu ale lui. Tu cu ale tale, eu cu ale mele, el cu ale lui. Ca la urma urmei in viata, ne nastem singuri, murim singuri. Nu e trist, e o simpla realitate dura. Pe curand...